Ce să faci şi ce să nu faci de Sfântul Ilie

Sfântul Ilie se sărbătorește în Calendarul Ortodox în fiecare an pe data de 20 iulie. Acesta este aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă.

Obiceiuri de Sfântul Ilie

Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor.

În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere.





Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.

În alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma.

Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică.





Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.

Fetele nemăritate se duc pe ascuns în lanurile de cânepă şi se tăvălesc goale prin rouă.

Dacă noaptea vor visa cânepă verde înseamnă că se vor mărita cu băieţi tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă.

Se crede că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).

Tot azi se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană.